echilibru-featured

Nu, nu este ziua mea și nici nu m-am decis să scriu articole de dezvoltare personală. Nu cred că sunt atât de extraordinară încât să dau lecții de viață și nici că am trecut prin îndeajuns de multe experiențe încât să am o contribuție relevantă.

Însă sunt câteva lucruri ce încerc să mi le amintesc mereu. Le uit chiar și eu uneori, așa că îmi prinde bine să le scriu “pe foaie”. Și poate vei rezona și tu cu o parte din ele. Să vedem 🙂

1. Ar trebui să știi/să încerci să cunoști cine ești

Cred cu tărie că principala preocupare a mai multor oameni ar trebui să fie autocunoașterea. Cred că asta ne-ar rezolva multe probleme existențiale și ar elimina o mulțime de frustrări inutile. Pentru că în momentele în care nu știi ce să faci, cum să procedezi, cum să te ghidezi, cred că busola care funcționează este cunoașterea de sine. Cum ar putea să dea greș? În același timp, nu cred că autocunoașterea are vreun punct. Nu se termină nicăieri. Nu te oprești la 25 de ani. Viața își vede de treabă, îți aduce pe tavă alte experiențe. Așa că ar fi cam nesăbuit să crezi că știi totul despre tine. Nu vei ști vreodată.

2. Află ce vrei

Sau încearcă. Pe măsură ce te cunoști, ar trebui să îți dai seama ce vrei. S-ar putea să îți dai seama de asta la 20 de ani sau la 50. Important este să nu uiți că ar trebui să te preocupe asta. Nu de alta, dar să nu te trezești într-o zi, stând pe canapea și uitându-te la TV că nu mai știi cine ești și ce vrei pentru că te-ai lăsat ghidat/ă până acum.

3. Ignoră-i pe ceilalți

Familie, prieteni, colegi, oameni întâlniți întâmplător și care își dau sfaturi. Ignoră-i. Măcar pentru o vreme. Măcar până îți conturezi câteva idei despre cine ești și ce vrei. Nu contest intențiile lor bune, chiar deloc. Însă cred că fiecare ar trebui să fie mai egoist când vine vorba de ce se află la interior. Pentru că dacă vrei să îți scoți la iveală autenticitatea, nu ar trebui să îi lași pe alții să pună mâna pe ea. S-ar putea deforma. Pe alocuri am făcut/fac asta și chiar dacă poate fi percepută ca încăpățânare/egoism cred că este cel mai bun lucru pe care l-am făcut pentru mine.

4. Ai grijă de pasiunile tale

Am mai scris un articol despre pasiuni. Nu vreau să repet ce am scris acolo. Însă, probabil al doilea cel mai bun lucru pe care l-am făcut pentru mine a fost să îmi găsesc niște pasiuni și să mă ocup de ele. Nu constant, nu într-un mod fabulos. Nu cred că sunt o scriitoare bună, nu cred că excelez la fotografie, mă îndoiesc și de ochiul meu pentru decorurile de interior. Dar asta nu înseamnă că nu continui să le fac. Nu o voi tranforma pe niciuna într-un job, dar le folosesc ca un catalizator pentru dezvoltarea mea.

5. Echilibrul este răspunsul corect

Poate aproape tot timpul. Nu cred că reușesc să redau într-un paragraf întreaga mea viziune despre echilibru, însă cred în el ca mod de a-ți ghida viața. Nu cred în excese decât pe termen scurt și decât dacă sunt singura modalitate prin care poți ajunge într-un punct de echilibru. Și până acum am văzut că este varianta cea mai bună în orice plan.

6. Fii deschis/ă

Către oameni, către experiențe, către lucruri noi. Nu te grăbi să judeci, nu te grăbi să pui la perete ce nu se potrivește cu viziunea, părerea ta sau stilul tău. Încearcă să înțelegi și cealaltă parte și mai ales, fii conștient/ă că adevărul absolut poate nu există și că s-ar putea ca dreptatea să fie de ambele părți ale fileului.

7. Învață să fii singur/ă și să îți fie bine cu tine

Nu este nimic dubios în a-ți dori să fii singur/ă din când în când. Sau să faci lucruri pe care în mod normal le-ai face cu altcineva: să mergi la teatru, la un concert, să te plimbi, să călătorești. Nu mi se pare un semn de anormalitate să fii în stare să faci asta, ci unul de maturitate și echilibru personal. Înainte de a fi parte a unui grup, ești un individ, să nu uiți.

8. Ignoră haterii și comentariile răutăcioase

Probabil cel mai greu exercițiu. Uneori va trebui să faci asta zilnic. Poate chiar de mai multe ori pe zi. Inspiră adânc, expiră, ignoră. Atâta timp cât subiectul răutăților nu îi afectează pe cei din jur într-un mod negativ, nu le văd rostul. Dar na, unii așa se relaxează aparent. Cum eu nu îmi vărs relaxarea peste alții, mă dau și eu la o parte din calea lor. Pariu că articolul acesta va naște cel puțin un gând răutăcios? 🙂

9. Așteaptă-te și la ce e mai rău

Deși nu îmi place să emit generalități legate de viață, asta chiar nu am cum să o evit: viața asta nu este doar vată de zahăr și bomboane de ciocolată. Vei primi și sirop de tuse și tincturi cu gust de pelin. Se vor întâmpla multe lucruri nefericite, rele, urâte, prin care nu își dorește nimeni să treacă. Dar nu ai cum să le eviți pe unele. Din asta cred că un mindset sănătos include și o așteptare la ceva mai rău. Undeva, într-un cotlon al minții. Pentru că nici cu povestea cu drobul de sare nu rezonez. Nu trebuie să stai și să te îngrijorezi în timp ce viața se întâmplă pe lângă tine.

10. E în regulă să ai momente low

Da, vor fi momente în care te vei pune în fund să plângi. Cu motive mai mult sau mai puțin întemeiate. În caz că ai uitat și ai nevoie să îți aduc aminte de asta, emoțiile nu sunt numai din alea bune. Mai sunt și emoții pentru care ai nevoie de șervețele sau care te vor înghesui într-un colț. Și e normal. Nu e normal să nu le accepți, să nu încerci să le înțelegi și să nu faci nimic pentru a te ridica. E ca și când ai fi bolnav și nici măcar un remediu homeopat nu ai încerca și ai aștepta să treacă boala de la sine.

11. Nu uita că ești o ființă complexă

Asta înseamnă să nu uiți că ai un trup, un suflet și o minte. Și că ele trebuie să funcționeze în armonie, nu poți să ignori una din ele și să te aștepți să fii la cel mai bun punct al tău.

12. Fii matur/ă unde și când trebuie

Asta ar fi o discuție lungă. Pentru că impresiile general valabile sunt că a fi matur înseamnă a fi responsabil. Adulții ne ghidează către o viață responsabilă care este egală cu întemeierea unei familii, cumpărarea unei case și a unei mașini, un job stabil și cam atât. Și nu zic că este o abordare greșită, este foarte posibil să iau și eu aceste etape la rând. DAR tare aș vrea să văd adulți care își manifestă maturitatea prin punctele 1, 2, 9, 7 și 10. Adulți care nu au eticheta asta doar din cauza unei vârste sau a unei liste de realizări, de cele mai multe ori materiale.

13. Fii bun/ă

Aici mai am mult de lucrat. Dar am început să cred că oamenii mai puternici sunt cei buni. Este mult mai greu să fii bun într-un context dureros, decât să răspunzi cu o reacție din aceeași gamă cu care ai fost lovit sau atacat.

14. Nu uita de tine. Niciodată

Nu încerc să mă contrazic singură. Însă nu văd niciun sens în a te abandona de dragul de a face bine. Nu pentru că aș fi ignorantă, ci pentru că de cele mai multe ori după ce se întâmplă asta vine o frustrare. Ca să poți avea grijă de alții, cred că trebuie să ai grijă de tine în primul rând. Un pilon ros nu va susține un pod pentru mult timp.

15. Întreabă-te dacă asta va mai conta peste un an

Mai ales când te superi sau te îngrijoreză o prostie. Este o întrebare chiar bună. Am uitat-o o perioadă, e bine că mi-am readus-o aminte.

16. Lucrurile mici contează

Am mai scris și despre ele. Chiar contează. Zâmbetele contează.

frunze toamna

Lucruri mici, cum ar fi târâitul picioarelor prin frunze. :)

17. Flexibilitatea e bună

Pentru că planurile, zilnice sau pe următorii ani, îți vor fi date peste cap de multe ori.

18. Perfecționism? Da!

Apreciez oamenii care sunt perfecționiști, care încearcă să scoată ce pot  mai bun din ceva. Care duc lucrurile la un nivel mai avansat, care nu cred că “merge și așa”. Însă, ca orice lamă cu două tăișuri, nu cred că trebuie să ne împiedicăm de dorința de a face totul perfect. Să nu uităm că perfecțiunea nu există și că perfecționismul ar trebui să fie mai mult o conduită decât o țintă.

19. Fii recunoscător pentru ce ai

Chiar și atunci când îți lipsesc multe. Și mai ales când îți lipsesc puține.

20. Vârsta este un biet număr

Să nu ne cramponăm în “e prea târziu să mai fac asta” și toate frazele surori prin care ne punem niște limite imaginare.

21. Știm prea puține despre cei din jur

Îi judecăm repede. În câteva secunde, pe baza unei imagini. Iar mai apoi îi judecăm pe baza interacțiunilor cu ei. Și credem că acum suntem îndreptățiți să îi judecăm pentru că, nu-i așa, îi cunoaștem. Dar uităm că omul respectiv a trecut printr-un trilion de experiențe înainte să ajungă la noi. Credem că ne pricepem la oameni doar pentru că petrecem timp cu ei. Și nu este așa. Uităm în fiecare zi cât de complecși suntem.

22. Prietenii sunt importanți. Indiferent câți ai

Mai ales cei cu care poți să discuți despre orice. Și mai ales cei cu care nu contează că vorbiți de 2 ori pe zi sau de 2 ori pe an.

23. Oamenii vin și pleacă. Mereu

Cred că este una dintre lecțiile pe care le ignorăm cel mai tare și care ne doare cel mai mult. Niciun om de pe planeta asta nu va fi constant lângă noi. Fiecare va pleca la un moment dat, sau vom pleca noi. Iubitul tău s-ar putea să nu fie cel cu care te căsătorești. Prietena ta cea mai bună s-ar putea să nu fie prietena ta cea mai bună și la 40 de ani. Din diverse motive, drumurile se vor apropia, îndepărta sau se vor separa definitiv. Și la fel ca treaba aia ce o povesteam că trebuie să te aștepți și la lucruri mai puțin plăcute, trebuie să știi în secret că cine este acum centrul universului tău acum, s-ar putea să devină doar un satelit sau chiar o cometă.

24. Fă orice. Dar nu te plafona

Alege-ți ce drum vrei tu. Nu sunt în măsură să îți spun că viața nu este un job la corporație și că trebuie să îți găsești un scop mai măreț în viață. Dar indiferent de care este varianta bună pentru tine, alege conștient. Iar după ce ai ales conștient, mișcă-te măcar un milimetru. Nu sta pe loc. Nu stagna.

25. Nu există rețete universal valabile

Nici articole care să îți răspundă la toate întrebările tale existențiale. Nici măcar acesta. S-ar putea, pentru mine să fie cele mai bune lucruri pe care le voi învăța vreodată. Dar ar fi stupid să îmi imaginez că vor veni altcuiva ca o mănușă. Din contră, s-ar putea unora să le și dăuneze. Dacă recapitulăm un pic ce am zis mai sus, cred că este important să te cunoști, să fii deschis dar să știi ce vrei și să filtrezi toate sfaturile, informațiile și presiunile care vin către tine.

1915 cuvinte până aici. Cel mai lung articol de până acum. Uite așa, mi-am mai depășit o limită, făcând un exercițiu ce cred că îmi va prinde mie mult mai bine decât mă așteptam. Și poate îți va prinde bine și ție, chiar te rog să îmi spui dacă rezonezi cu ceva din toată povestea.

Iar dacă ai ajuns până aici, nu pot decât să îți mulțumesc. 🙂

 

Cu drag,

Libelulu