Împachetarea cadoului pare că nici nu există pentru unii, pentru alții e opțional iar pentru unii oameni este chiar o dilemă sau o provocare. La mine nu există cadou pe care să nu îl ofer măcar într-o pungă de cadouri, măcar cu o fundă, măcar cu ceva, acolo, care să îl înfrumusețeze.
Nu sunt chiar cea mai fără-de-zahăr persoană când vine vorba de alimentație, dar încerc să îl evit. Pe cât posibil. Nu mai are ce căuta în ceai sau în cafea de ani buni, experimentez rețete pe acasă de gustări fără zahăr și așa am început să mă joc și cu rețetele de pancakes.
Nu știu cum este la voi, dar la mine perioada aceasta pre-Crăciunistică este cea mai agitată din câte îmi amintesc. Și chiar dacă am rezolvat cu aproape toate cadourile, sunt convinsă că mai sunt oameni care au nevoie de inspirație pe ultima sută de metri, așa s-a cerut pe Facebook.
Dacă ar fi să aleg partea favorită dintr-un cadou, sigur împachetarea ar fi. Nu mă pricep foarte bine să le împachetez fără defecte (tai strâmb, urât, unele lucruri nu ies simetric), dar mă relaxează și îmi place atât de mult tot procesul: alegerea ambalajului sau a hârtiei, a fundei, a accesoriilor, adăugarea unei etichete. Așa că într-o duminică m-am întins pe jos și am scos idei de cum ar putea fi cadourile împachetate simplu și frumos.
Se putea să lipsească un giveaway făcut de mine în postul Crăciunului? Ei bine, nu! Iar acum ar trebui să pun aici un mic bla-bla despre cum doresc să dau înapoi ceva comunității ș.a.m.d. Dar o să fiu sinceră, doar despre asta vorbesc – honest & beautiful living.
Nu-i așa că miroase a Crăciun de când am avut weekendul prelungit? La mine s-a activat de atunci Christmas mode și doar la asta mă gândesc. Și la cadouri, bineînțeles. Cred că cel mai drag moment din an este acesta, când public pe blog ideile de cadouri pentru Crăciun de la proiecte de-ale noastre, locale.
Când am dat un interviu la 21 de ani, la clasica întrebare “unde te vezi peste 5 ani?” am răspuns destul de standard. Mă gândeam că pe la 26-27 de ani ești aproape adult, sigur trebuie să ai casa ta până atunci, o mașină, probabil și familie. Aveam în minte și ceva legat de schimbat lumea, dar nu îi găsisem definiția.
Am povestit data trecută despre cum să facem partea de cercetare pentru un cadou, iar acum continuăm cu ce este de cele mai multe ori pasul 1 în realizarea cadoului. Ei, eu zic că dacă ne ocupăm de puțin research înainte de a trece la idei, ne mai ușurăm puțin munca.
Nu cred că am un tabiet mai vechi de atât: să mă uit prin poze. Când stăteam la bunici aveam o cutie imprimată cu fotografii, cu un șnur vișiniu satinat pe margini și un ciucure în vârf în care stăteau cam toate pozele familiei. Acasă aveam un sertar plin, răvășit, cu pozele familiei noastre. Acum nu mai am nicio cutie, niciun sertar și până să ajung la fotografiile printate mă mulțumeam cu răscolitul prin folderele infinite ale laptopului.
